la sfârșitul zilei
trebuie să mă pot răzbuna
mă apuc de scris cu aerul că nu se întâmplă nimic
deschid un fișier nou și încep să scriu
în timp ce susțin cu privirea
o conversație despre vreme
purtându-se chiar în spatele monitorului meu

și nimeni nu are nici o bănuială

stau în cea mai pură intimitate
cu textul alături
vertical în verticala ecranului
îl privesc - mă privește
emană ceva ce m-ar putea ucide
încerc să mă apăr
ne adulmecăm reciproc
am putere asupra lui - știu asta și totuși
el mă poate trăda mai întâi
fiecare pe celalalt l-ar putea într-o clipă distruge
simt în falange seducția lui save
în miimea unei secunde petrecându-se
ritul de trecere, escavarea
din memoria măruntă a zilei în memoria
urieșească de 512 MB of RAM

care-și va aminti oricând
cu precizie maximă
acest ecorșeu